Despre
Te invit să faci o incursiune într-un paradis natural vast pentru a afla ce lucruri fac din Japonia o adevarată țară a minunilor.
Generalităţi
Obiective Turistice
Muntele Fuji
Făcând parte din cultura și tradiția Japoniei, Fuji Sân - Muntele Fuji este cel mai înalt munte al Japoniei făcând parte alături de munții Tate și Haku din trioletul munților sfinți ai Japoniei. Fuji având un con simetric acoperit de gheață și zăpadă, este unul dintre cel mai fotografiate obiective turistice naturale ale Japoniei și este un binecunoscut loc de pelerinaj în special în perioada de înflorire a cireșilor.
Palatul Imperial Kyoto
Palatul Imperial din Kyoto, reședința a Familiei Imperiale până în 1868, când capitala s-a mutat la Tokyo este astăzi un ansamblu impresionant, refăcut de cel puțin opt ori de-a lungul istoriei sale - din cauza incendiilor repetate. Poate fi admirat în Parcul Imperial din Kyoto, fiind unul dintre simbolurile naționale ale Japoniei. Alături de Reședință Imperială, ansamblul Palatului Imperial include și alte clădiri : Shishinden (sala de ceremonii), Seiryoden, Kogosho (sala unde se reuneau membrii Curții Imperiale), Ogakumonsho (biblioteca), mai multe locuințe pentru Împărăteasă, aristocrați și oficiali, clădiri administrative, etc.
Castelul Himeji
Castelul Himeji este un complex de fortificații japoneze localizat în Himeji, în Prefectura Hyogo. Castelul este format din 83 de clădiri ce constituie un elaborat sistem defensiv. Mai este supranumit Hakuro-jo ("Castelul Egretei Albe") întrucât se aseamănă cu o pasăre care își ia zborul. Este inclus în lista Patrimoniului UNESCO din 1993.
Castelul Nijo
Castelul Nijo din Kyoto, construit în anul 1603, ca fiind rezidența oficială a shogunului Tokugawa Ieyasu. Castelul are un singur nivel și este constituit din două cercuri concentrice ale fortificațiilor Palatului Ninomaru și Palatului Honmaru, diverse clădiri de susținere și câteva grădini.
Gassho-zukuri
Ușor de recunoscut după forma acoperișului, Gassho-zukuri sau Minka sunt reprezentative pentru stilul constructiv japonez. De regulă Gassho-zukuri sunt destinate exclusiv pentru locuit și sunt tipice dezvoltării societății japoneze, aparținând categoriilor sociale nerăzboinice: agricultori, meșteșugari, comercianți. Având drept trăsătură pricipală acoperișul, înalt cu vârful având aspectul unor mâini împreunate, acest tip de case sunt perfect adaptate zonelor cu precipitații bogate. Interiorul unei Gassho-zukuri clasice este compus din două încăperi, prima la parter având podea de pământ bătătorit și o alta la etaj, ambele acoperite cu tatami și mushiro.
Nikko
Orașul Nikko (Nikko-shi - raza soarelui) este situat în zona muntoasă a Prefecturii Tochigi la aproximativ 140 Km nord de Tokyo și la circa 35 Km vest de Utsunomiya. Destinație populară în rândul turiștilor japonezi și străini, Nikko adăpostește printre altele mausolelul și reședința șogunului Tokugawa și a nepotului său Iemitsu; Nikko este renumit pentru altarele Futarășan (datând din 767), Toshugu și Templul Rinno-ji. Munții ce mărginesc orașul fac parte din Parcul Național Nikko și abundă în cascade spectaculoase încadrate în minunate peisaje. În timpul Perioadei Meiji Nikko s-a dezvoltat ca stațiune montană; Nikko este inclus în Lista Patrimoniului UNESCO.
Hiroshima
Fondat ca oraș în 1589 de bogatul samurai Mori Terumoto, Hiroshima este cel mai mare oraș din zona Chugoku din vestul Insulei Honshu. Hiroshima a intrat în istoria omenirii că primul oraș distrus de o armă nucleară. La puțin timp înainte de încheierea celei de a doua conflagrații mondiale, în ziua de 6 august 1945, la ora 08:15, bombardierul Enola Gay a aruncat prima bombă nucleară cinic numită Little Boy aducând moarte, dezastru și suferință. În memoria victimelor bombardamentului atomic în 1949 au fost înființate Parcul Memorial al Păcii, iar în 1955 Muzeul Memorial al Păcii; clădirea Camerei de Industrie ce a rezistat năprasnicei deflagrații a fost desemnată că Domul Genbaku sau "Domul Atomic".
Kenroku-en
Grădina Kenroku-en (Grădina celor șase atribute) își are originea în perioada 1620 - 1840, bazele ei fiind puse de membrii clanului Maeda, foști proprietari ai domeniului Kaga. Grădina este situată în preajma porților castelului Kanazawa, cândva fiind grădina exterioară și se întinde pe o suprafață de peste 11 Ha. Numele grădinii a fost inspirat după o cronică scrisă de poetul chinez Li Gefei, intitulată Grădinile Luoyang datorită celor șase atribute ale unui peisaj ideal pe care le respecta: spațialitate, încadrare, creativitate, vechime, canale interioare și priveliște.
Koyasan
Muntele Koya este centrul Buddhismului Shingon, o importanță sectă care a fost introdusă în Japonia în anul 805 de către Kobo Daishi. De atunci au fost ridicate aici peste o sută de temple înșirate de-a lungul străzilor din Koyasan, cel mai important fiind Kongobuji, templul central al acestei religii și locul unde s-a ridicat și Mausoleul lui Kobo Daishi.
Nara
Străvechea capitală a Japoniei medievale - Nară, adăpostește opt principale temple budiste, altare și situri istorice considerate monumente unice, ocrotite de UNESCO, aflate pe lista patrimoniului universal și care împreună cu Pădurea Kasugayama alcătuiesc Complexul istoric Nară. Parcul central abundă în cerbi și căprioare, ocrotite de călugării budiști, pozate și hrănite de turiști. Numele inițial al orașului a fost Heijo-kyo (construit după modelul orașului Xi`an din China), în timpul Perioadei Nară a devenit capitală între 710 - 784, preluând și numele perioadei. Orașul este situat în nordul Prefecturii Kyoto, având o formă alungită de la est la vest.
Templul Daishoin din Miyajima
Templul Daishoin este un vechi templu shingon budist construit la poalele muntelui sacru Misen. În timpul perioadei de fuziune între shintoism și budism, acest templu guverna asupra tuturor preoților din Miyajima fiind responsabil și de ceremoniile religioase de la Altarul Itsukushima. Templul a fost fondat în anul 806 de călugărul Kukai (fondatorul Shingon), apoi din inițiativa împăratului Toba a fost construit un altar ca loc personal de rugăciune, în secolul al XII-lea și a servit apoi ca loc de rugăciune pentru familia imperială până în secolul al XIX-lea. Până în perioada Restaurației Meiji, templul a avut alte 12 temple afiliate.
Arta japoneză
Gastronomie
Gastronomia japoneză este una dintre cele mai gustoase și sănătoase din lume.
Aceasta oferă o varietate mare de feluri de mâncare și specialități regtionale. Aceste preparate au ca ingrediente principale orez, pește, tăiței sau fructe de mare. Baza gastronomiei japoneze o reprezintă combinarea alimentului principal reprezentat de orez fiert cu unul sau mai multe feluri secundare și garnituri. Acestea pot fi însoțite de o supă miso și de murături („tsukemono”). Fiecare fel de mâncare este servit pe o farfurie separată pentru fiecare individ în parte. În bucătăria japoneză se pune accentul pe sezonalitate, de aceea multe feluri de mâncare sunt concepute în așa fel încât să conțină alimente de sezon. Fiind o națiune insulă, din gastronomia sa nu lipsesc alimentele marine. Carnea roșie și cea de pasăre se găsesc în bucătăria japoneză în cantități mici. Unii specialiști atribuie acest fapt religiei budiste care interzice consumul de carne, pe când alții consideră că lipsa cărnii roșii din cele mai multe feluri de mâncare se trage dintr-o credință mult mai veche a japonezilor conform căreia animalele cu 4 picioare erau impure. Kaiseki este o formă de ospitalitate prin gastronomie, cunoscută pentru prepararea meticuloasă a alimentelor și prezentarea acestora ținând cont de simțul estetic japonez. Este de asemenea și una dintre cele mai scumpe feluri de mâncare japoneze. Gastronomia japoneză are numeroase feluri de mâncare care pot să vă încânte papilele gustative, dintre acestea fac parte:
Onigri
Una dintre cele mai simple preparate japoneze este Onigiri. Mai exact, este o minge făcută din orez alb amestecat cu un condiment numit Furikake (făcut din pește uscat și măcinat, semințe de susan și altele), de obicei modelat sub formă de cilindru sau triunghi și poate avea ca umplutură orice de la somon la prune japoneze numite Ume. În exterior e învelit de nori (folie de alge uscată).
Ramen
Una din celebrele feluri de supă japoneze (alături de Udon și Miso), făcută dintr-o supă pe bază de carne de pui și sos de soia, în care sunt puse diferite ingrediente de la ceapă verde, porumb, ou, la nori, alături de tăieței și un tip de carne (care poate fi pui, porc, vită sau chiar pește). Ramen este considerat un preparat fast food în Japonia datorită rapidității cu care se prepară, dar și datorită apariției pungilor de ramen instant. Se mănâncă cu bețișoare, sorbind zgomotos tăițeii (nu este considerat nepoliticos).
Soba
Soba reprezintă de fapt tăițeii uscați, din făină de hrișcă sau grâu, folosiți în diverse feluri de mâncare. Cel mai popular este Yakisoba (yaki = prăjit, soba = tăiței), însă există foarte multe preparate cu soba, care pot fi servite calde sau reci. Printre acestea se numără Tanuki soba, Soki Soba, Kitsune soba, Kake soba etc. Yakisoba se prepară în tigaia wok, alături de legume tăiate subțire (varză, morcov, bambus) și condimente.
Sushi
Probabil că sushi este cel mai cunoscut preparat nipon. Am putea spune că sushi este versiunea mai avansată a onigiri, fiind tot un preparat pe bază de orez, care este combinat cu diferite ingrediente precum pește crud, nori sau legume.
Gyoza
Gyoza este numele unui preparat derivat din bucătăria chinezească, însă adaptat bucătăriei japoneze. Constă în găluște umplute cu carne tocată și diverse legume, apoi gătiți prin prăjire. Se mănâncă alături de un sos format din sos de soia și oțet de orez sau diverse alte sosuri.
Tempura
Practic, tempura e orice pește sau legumă care a fost acoperit într-o crustă de aluat și prăjit. Aluatul este făcut din apă (sau apă minerală), făină, ouă, praf de copt sau bicarbonat de sodiu, ulei și condimente. Pot fi prăjite ingrediente precum creveți și fructe de mare sau ardei gras, fasole verde, ciuperci, cartofi, rădăcină de lotus și bambus.
Sake
Bine, sake nu e un fel de mâncare, e vin făcut din orez, cunoscut în Japonia sub numele de nihonshou, însă nu poți să nu îl încerci dacă mergi în Japonia. Spre deosebire de vin însă, sake e produs mai degrabă ca și berea. În Japonia este servit printr-o ceremonie specială.
Natto
Se spune despre natto că e un gust dobândit în timp, datorită texturii, aromei și mirosului puternic. Natto este mai exact boabe de soia fermentate și se consumă de cele mai multe ori la micul dejun, alături de orez simplu. Boabele fermentate au un miros înțepător și o textură vâscoasă, lipicioasă. Unii preferă să amestece orezul fierbinte cu un ou crud (care se gătește de la căldura orezului) și apoi să adauge natto peste.
Mochi
Mochi este o prăjitură din orez, făcut pastă și umplut cu diferite arome. Cele mai neobișnuite pentru noi însă foarte normale pentru ei sunt florile de sakura (cireș japonez) sau ceaiul verde. Este servită în mod tradițional la anul nou, însă se poate mânca pe tot parcursul anului. Pasta de orez din care e făcut este destul de elastică.
Tonkatsu
Katsu este varianta japoneză a șnițelului, făcut inițial din vită, însă apoi evoluat în tonkatsu (din cotlet de porc). Se prepară exact ca un șnițel, trecut prin pesmet condimentat, făină și ou, apoi prăjit în ulei. Este servit de obicei pe orez, cu un sos tonkatsu (un amestec de sos worcestershire, ketchup, sos de stridii și zahăr). Alături, poate fi servită varză.
Stiaţi că...
Mai multe
Hiromi Nagakura
Learn More
Cărți
Seria "PRIETENII LUMII" World Friends Series "Prietenii lumii" este un volum de 36 de de cărți ilustrate care introduc viața copiilor în 36 de țări. Fotograful a ieşit pe teren și a făcut fotografi ale mediului în care aceştia trăiesc incluzând obiceiuri ţi tradiţii specifice fiecărei ţări. Este o serie care comemorează aniversarea a 80 de ani a companiei Kinsei, constând în fotografii frumoase și ilustrații distractive.
Learn MoreForum
Aici veţi putea găsi o comunitate frumoasă pentru a putea împărtăşi idei si păreri despre ceea ce se numeşte "Ţara Soarelui Răsare"-Japonia.
